Analiză asupra proiectului legislativ B450/2025

În toamna anului 2025, în dezbaterea Senatului României a fost înregistrat proiectul legislativ B450/2025, având ca obiect modificarea Legii nr. 53/2003 – Codul muncii și a Legii nr. 319/2006 a securității și sănătății în muncă (SSM).
Propunerea, inițiată de un grup de parlamentari ai Partidului Național Liberal, vizează restrângerea utilizării semnăturii electronice exclusiv la formele „avansată” și „calificată”, eliminând posibilitatea utilizării semnăturii electronice simple în documentele de muncă și în actele de instruire SSM.

Deși intenția declarată a inițiativei este „clarificarea valorii juridice a semnăturilor electronice”, analiza juridică și tehnică a acesteia relevă efecte inverse: o limitare nejustificată a libertății economice și o întoarcere înapoi în procesul de digitalizare a relațiilor de muncă.

Propunerea legislativă modifică articolele 16 și 17 din Codul muncii și articolul 21 din Legea SSM.
Astfel, angajatorii ar putea utiliza doar semnătura electronică avansată sau calificată, iar fișele individuale de instruire SSM ar trebui semnate exclusiv cu unul dintre aceste două tipuri.

Totodată, organele de control (în special ITM-urile) ar fi obligate să accepte doar documente electronice semnate cu aceste forme de semnătură.

Potrivit Regulamentului (UE) nr. 910/2014 (eIDAS), valabil în toate statele membre, sunt recunoscute trei niveluri de semnătură electronică:
- Simplă
- Avansată
-  Calificată

Articolul 25 alin. (1) din Regulamentul eIDAS prevede expres că:

„O semnătură electronică nu își pierde efectele juridice și posibilitatea de a fi acceptată ca probă în instanță doar pentru motivul că nu este o semnătură electronică calificată.”

Acest text consacră principiul neutralității tehnologice – adică libertatea utilizatorilor de a alege tehnologia potrivită nivelului de risc și scopului documentului.
Prin urmare, eliminarea semnăturii electronice simple contravine dreptului european, care are aplicabilitate directă și prioritate în ordinea juridică națională.

Consiliul Legislativ – Aviz favorabil cu observații

Prin avizul nr. 809/24.10.2025, Consiliul Legislativ a recunoscut caracterul de lege organică al proiectului, dar a formulat numeroase observații critice.
Documentul subliniază că expunerea de motive a inițiatorilor:

-nu respectă cerințele de fundamentare prevăzute de Legea nr. 24/2000 privind tehnica legislativă;

-nu justifică existența unei „nevoi reale de legiferare”;

-ignoră efectele juridice ale semnăturii electronice simple, recunoscute de Regulamentul eIDAS.

Consiliul atrage atenția asupra unui aspect deosebit de important:

„Atât timp cât legea prevede că poate fi folosit orice tip de semnătură electronică, funcționarii statului nu pot refuza primirea documentelor semnate cu semnătură electronică simplă, sub pretextul imposibilității verificării. O astfel de conduită ar putea întruni elementele infracțiunii de abuz în serviciu.”
(Aviz Consiliul Legislativ nr. 809/24.10.2025, p. 2-3)

Mai mult, Consiliul apreciază că proiectul „încalcă principiul neutralității tehnologice” și „restrânge libertatea contractuală a părților”, creând obstacole economice nejustificate, mai ales pentru microîntreprinderi și IMM-uri.

Consiliul Economic și Social – Aviz nefavorabil

Consiliul Economic și Social (CES) a emis un aviz nefavorabil, apreciind că proiectul:

-contravine Legii nr. 214/2024 privind utilizarea semnăturii electronice, care recunoaște explicit toate cele trei tipuri de semnături;

-este necorelat cu Hotărârea Guvernului nr. 259/2022, care permite semnarea fișelor SSM cu „semnătură electronică simplă, avansată sau calificată”;

-limitează nejustificat libertatea tehnologică și economică a angajatorilor.

Din perspectiva dreptului european și național, semnătura electronică simplă reprezintă forma de bază a consimțământului digital.
Ea este adecvată pentru documente administrative și de informare, precum:

- fișe de instruire,

- procese-verbale,

- declarații interne, 

- formulare electronice de confirmare. 

Valoarea juridică a acestor documente nu derivă din existența unui certificat calificat, ci din contextul, trasabilitatea și intenția de semnare.
Atât timp cât procesul este securizat, auditat și documentat (loguri, marcaj temporal, cont personal asociat), documentul are valoare probatorie deplină.

În practică, confuzia provine adesea din faptul că unele instituții asociază validitatea juridică a semnăturii cu afișarea acesteia într-un software (ex: panoul Adobe Reader).
Or, Regulamentul eIDAS nu condiționează valabilitatea semnăturii de afișarea ei într-un program informatic, ci de intenția semnatarului și integritatea documentului.

Adoptarea proiectului B450/2025 ar produce efecte negative semnificative:

Costuri suplimentare pentru achiziționarea și menținerea certificatelor digitale calificate;

Proceduri birocratice mai greoaie, incompatibile cu principiile digitalizării;

Excluderea digitală a angajatorilor mici sau a salariaților fără competențe IT;

Dependenta pieței de câțiva furnizori privați de certificate digitale, ceea ce limitează concurența și inovația.

În loc să stimuleze digitalizarea, legea ar crea bariere și ar bloca exact segmentul care s-a adaptat cel mai rapid la noile tehnologii.

În punctul de vedere transmis Senatului, subsemnatul Dobrescu Paul, co-fondator al platformei EasySSM, am arătat că:

„Restrângerea utilizării semnăturii electronice simple ar constitui o ingerință disproporționată în libertatea economică, contravenind principiului neutralității tehnologice prevăzut de Regulamentul eIDAS. Statul are rolul de a reglementa scopul – siguranța juridică –, nu mijlocul tehnologic prin care acesta este atins.”

Totodată, am subliniat că inspectoratele teritoriale de muncă nu au competența legală de a verifica validitatea criptografică a semnăturilor electronice – această responsabilitate aparține Autorității pentru Digitalizarea României (ADR).

Semnătura electronică nu este doar un instrument tehnologic, ci și un mecanism de eficiență și sustenabilitate administrativă.
Prin utilizarea acesteia, România contribuie la realizarea mai multor Obiective de Dezvoltare Durabilă (ODD):

ODD 9 – Industrie, inovație și infrastructură;

ODD 12 – Consum și producție responsabile;

ODD 16 – Instituții eficiente și transparente;

ODD 8 – Muncă decentă și creștere economică.

Limitarea semnăturii simple ar contrazice aceste obiective, generând un recul în procesul de modernizare digitală.

Atât Consiliul Legislativ, cât și Consiliul Economic și Social confirmă că legislația actuală este clară, completă și aliniată dreptului european.
Actualul cadru (Codul muncii, Legea 214/2024, HG 259/2022) permite deja utilizarea tuturor formelor de semnătură electronică, în funcție de specificul documentului și de nivelul de digitalizare al fiecărei organizații.

Adoptarea proiectului B450/2025 ar însemna:

- restrângerea libertății economice;

- încălcarea principiului neutralității tehnologice;

- crearea de costuri și bariere suplimentare;

și, paradoxal, o frână în procesul de digitalizare pe care statul român îl promovează oficial.

Pentru menținerea coerenței legislative și a progresului digital, se impune păstrarea formei actuale, care permite utilizarea oricărui tip de semnătură electronică – simplă, avansată sau calificată – conform Regulamentului (UE) nr. 910/2014 (eIDAS).