fbpx
28 mai 2021

Evaluarea riscurilor SSM la locul de muncă

Evaluarea riscurilor SSM la locul de muncă

Datorită implementării unor standarde de reglementare privind siguranța muncii, cererea pentru o consultanță în vederea creării unui management sigur a crescut semnificativ.

SUMAR

Problematica Sănătății și Securității în muncă la nivelul Uniunii Europene

Siguranța la locul de muncă

Principii de prevenție în muncă

Evaluarea riscurilor privind sănătatea și siguranța la locul de muncă

Concluzii

Acest lucru este posibil datorită existenței acestor servicii de consultanță ce au în vedere respectarea regulilor actuale și implementarea unui sistem eficient de management al sănătății și al siguranței la locul de muncă. O componentă a acestui sistem este reprezentată de evaluarea riscurilor SSM, fiind o activitate cheie în asigurarea securității și sănătății pentru angajați.

Problematica Sănătății și Securității în muncă la nivelul Uniunii Europene

Sănătatea și siguranța la locul de muncă reprezintă una dintre preocupările majore ale directivelor Uniunii Europene. Directiva 89/391 din 12 iunie 1989 privind perfecționarea siguranței și sănătății angajaților a reunit principiile generale referitoare la acest domeniu.

Normele europene au fost puse în practică și în România, acestea urmărind respectarea măsurilor necesare de a garanta siguranța și sănătatea lucrătorilor de către angajator.

Din acest motiv, numeroase companii apelează la firme ce oferă servicii SSM în vederea îmbunătățirii managementului sănătății și al securității în muncă. Mai mult decât atât, firmele pot folosi o aplicație online de management în vederea adoptării măsurilor de protecție a muncii și, totodată, monitorizării în timp real a întregul proces. Utilizarea unei astfel de aplicații se dovedește a fi eficientă în ceea ce privește gestionarea activităților SSM.

Siguranța la locul de muncă

Siguranța la job nu mai este înțeleasă în 2021 ca o obligație pentru angajator de a garanta securitatea fizică a angajaților (cu accent pe prevenirea accidentelor de muncă și a bolilor profesionale).

Astăzi, aceasta include protecția asupra tuturor riscurilor la care ar putea fi expus un angajat, ca urmare a activității pe care o desfășoară. Mai exact, are în vedere și protejarea împotriva riscurilor psihosociale ca:

  • burnout-ul;
  • depresia;
  • anxietatea.

 

Nu numai că legislația muncii impune angajatorului să adopte toate măsurile necesare pentru a asigura siguranța și a proteja sănătatea fizică și mentală a angajaților săi, dar și jurisprudența europeană prevede obligații în acest sens. Astfel, angajatorul trebuie să țină cont de legislația națională și europeană în vigoare pentru a oferi angajaților un mediu de lucru sigur.

În cazul în care sănătatea lucrătorilor este deteriorată de condițiile de muncă inadecvate, angajatorul este direct responsabil de această situație. Dar, acesta poate fi eliberat de această vină, dacă se demonstrează că angajatul nu a respectat condițiile optime de muncă și a contribuit exclusiv la compromiterea sănătății sale.

Administratorul companiei este direct responsabil pentru securitatea și protecția sănătății fiecăruia dintre angajații săi. Cu toate acestea, pentru a dezvolta un management eficient și de durată, acesta este asistat de:

  • specialiști din cadrul unor firme care oferă servicii referitoare la prevenirea riscurilor ocupaționale;
  • inspectori de muncă;
  • ingineri consultanți -dacă este cazul;
  • firme de consiliere și instruire specializate în sănătate și siguranță specifică diferitelor locuri de muncă.

Conducerea trebuie să conceapă și să implementeze un plan de acțiuni privind prevenirea riscurilor profesionale la locul de muncă. Este important să se desfășoare acțiuni de informare și instruire a personalului în materie de sănătate și siguranță (training despre modul de utilizare a instrumentelor de stingere a incendiilor etc.).

Mai mult decât atât, aceste măsuri trebuie să se adapteze constant circumstanțelor mereu în transformare. Acest lucru este esențial pentru a dezvolta procedurile legate de protejarea angajaților la locul de muncă.

Principii de prevenție în muncă

Acțiunile managerului oricărei companii trebuie să se bazeze pe un set de principii generale de prevenire, care sunt consacrate de legislația muncii în vigoare și care sunt orientate spre:

  • evaluarea și minimizarea riscurilor profesionale;
  • actualizarea constantă a managementului privind sănătatea și siguranța în muncă;
  • planificarea corectă a măsurilor de prevenție;
  • adoptarea măsurilor de protecție colectivă adecvate;
  • elaborarea de instrucțiuni corespunzătoare și eficiente pentru lucrători.

Obligația angajatorului de a obține rezultate în materie de siguranță presupune ca acesta să amenajeze spațiile de lucru astfel încât să garanteze sănătatea și siguranța angajaților.

Instalațiile, încăperile tehnice și dispozitivele de siguranță trebuie întreținute cu meticulozitate și verificate periodic. Este primordial să concentreze pe următoarele măsuri:

  • asigurarea de facilități sanitare;
  • neutralizarea unor zone periculoase;
  • dotarea cu echipamente de prim ajutor;
  • prevenirea și combaterea incendiilor, precum și a riscurilor legate de instalațiile electrice.

Evaluarea riscurilor privind sănătatea și siguranța la locul de muncă

Legea nr 319/2006 privind securitatea și sănătatea la locul de muncă, include precizări clare cu privire la obligativitatea evaluării riscurilor. Angajatorul are obligația de a:

  • evalua riscurile ce privesc siguranța și sănătatea angajaților;
  • alege echipamente de lucru sigure;
  • amenaja spațiul de lucru conform cu prevederile legale impuse de legislație.

Totodată, angajatorul are obligația de a efectua evaluarea riscurilor profesionale la locul de muncă.

Evaluarea riscurilor implică identificarea factorilor de risc din mediul analizat și calcularea parametrilor vizați, în vederea stabilirii gradului de risc.

Este importantă această analiză pentru stabili rațional și eficient resursele necesare pentru adoptarea măsurilor prioritare.

În vederea stabilirii măsurilor potrivite de protecție, angajatorul trebuie să evalueze riscurile pentru fiecare departament, în funcție de activitățile din firma respectivă și de metodele de lucru.

Orice angajat care consideră în mod rezonabil că situația sa profesională prezintă un pericol grav și iminent pentru viața sau sănătatea sa are dreptul de alertă și retragere. Nu se poate aplica nicio sancțiune sau deducere de salariu odată ce angajatul și-a exercitat în mod legitim acest drept. Pe de altă parte, orice abuz al angajatului poate fi sancționat de managerul companiei, în special prin deducerea din salarii pentru absența nejustificată.

Concluzii

Evaluarea riscurilor profesionale reprezintă o obligație a companiilor impusă de directivele europene și constă într-un instrument ce vizează aplicarea măsurilor potrivite de prevenire la nivelul întregii companiei. Este important ca firmele să anticipeze potențialele riscuri ce pot influența activitatea în mod negativ sau chiar pot determina boli profesionale sau accidente de muncă.

De asemenea, această evaluare are ca obiectiv și dezvoltarea mediului de lucru, dar este esențial să existe o documentație în prealabil. Angajații au obligația de a respecta aceste măsuri adoptate de companie în vederea prevenirii apariției riscurilor profesionale. Totodată, au obligația de a comunica potențialele pericole sau accidente ce pot afecta întreaga activitate.

Lăsați-vă comentariul

Please enter your name.
Please enter comment.